  4 decembrie 2008: Infrastructura care ne sugrumăEconomia românească, după opt ani de creştere economică, se va confrunta anul viitor cu o scădere inevitabilă dictată mai ales de conjunctura externă europeană. În aceste condiţii, programul anticriză anunţat de guvern este o măsură de a face economia să planeze uşor pentru ca aterizarea să nu fie dureroasă. Indiferent dacă actuala criză economică ar fi venit sau nu, o intervenţie a statului se simţea necesară. Infrastructura naţională dă deja semne de oboseală şi de suprasolicitare. Reţeaua de autostrăzi se construieşte cu viteza melcului şi chiar şi când va fi gata nu va acoperi în mod satisfăcător nevoile de trafic intern, reţeaua de căi ferate nu este sigură în exploatare, este îmbătrânită şi puţin folosită faţă de potenţialul său. Dezvoltarea economică actuală resimte acut nevoia de magistrale, de drumuri rapide, de legături complete şi permanente. Fără o astfel de infrastructură, economia se va bloca, aprovizionarea se va face cu întârziere şi în timpi mari, iar din cauza acestor probleme investiţiile vor stagna sau vor migra spre alte ţări din regiune care au rezolvat aceste probleme. De exemplu, un drum între Brăila şi Bucureşti nu se poate face în mai puţin de două ore jumătate, oricât de rapid ai fi, pentru că trebuie să nu „prinzi” o barieră sau două, să mergi cu viteza melcului prin mai multe localităţi unde sunt locuri tradiţionale de ”pândă” ale poliţiei, să eviţi zecile de căruţe şi bicicliştii rurali sau vreo vacă scăpată de vreun stăpân puţin „obosit”. Aceste obstacole mai mult decât tradiţional rutiere fac viaţa grea tuturor firmelor care au această rută. Mai mult, nu există decât două variante şi fiecare ocolitoare: prin Buzău sau prin Slobozia. Ambele au propriile probleme. Prin Buzău drumul este mai lung, dar mai bun. Intrarea în Bucureşti este însă cea care pune capac la toate. Drumul se înfundă în cea mai aglomerată zonă a capitalei unde lipsa ambuteiajelor şi o viteză mai mare de 15 km ţin deja de miracol. Ruta prin Slobozia chiar dacă este mai scurtă beneficiază de două atuuri: autostrada Soarelui şi intrarea în Bucureşti mai liberă, dar chiar şi aceasta nu este o rută optimă. Drumul beneficiază de calvarul unei porţiuni demne de concursurile de anduranţă: o şosea ondulată, plină de semne de reducere a vitezei, de atenţionări de alunecare şi de porţiuni pline de curbe. Pentru un investitor care trebuie să aleagă amplasarea unei fabrici la Brăila sau altundeva mai aproape de Bucureşti decizia va fi simplă: va alege locul mai aproape de capitală, chiar dacă Brăila are avantajele impozitelor şi costului forţei de muncă de partea ei. Investitorul va gândi astfel: piaţa mea cea mai importantă este capitala. Nu pot investi acolo pentru că nu îmi permit, dar trebuie să o fac undeva de unde marfa mea să ajungă repede şi fără probleme la principala mea piaţă. Din Brăila va dura prea mult, iar iarna poate fi întreruptă aprovizionarea dacă drumul e blocat cum adesea se mai întâmplă. Plus că drumurile sunt pline de pericole. Deci cel mai logic ar fi aproape de Bucureşti. Dacă Brăila ar fi beneficiat de un drum expres sau de o autostradă care să o lege rapid şi direct de capitală investitorul nu ar fi ezitat în alegerea sa: Brăila are o piaţă a sa, Galaţiul este aproape, iar drumul până la Bucureşti s-ar fi făcut rapid, deci investiţia la Brăila ar fi fost cea mai logică şi mai profitabilă opţiune. Acum au aflat şi politicienii locali de ce infrastructura ne sugrumă. [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
| | |  1 decembrie 2008: 90 de ani
Astazi 1 Decembrie 2008 sarbatorim 90 de ani de la faurirea Marii Uniri.
Cu aceasta ocazie indrept un gand bun spre tara noastra si spre toti romanii.
Traiasca Romania Mare!
Fii mandru ca esti roman!
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
| |  19 noiembrie 2008: Sărbători şi consumSe aproprie cu viteză sărbătorile de iarnă. Se pare că pentru unii acestea vor fi mult mai triste decât de obicei. Deja o serie de companii care aveau ca piaţă de desfacere state vest-europene au început să anunţe disponibilizări sau trimiterea cel puţin a unor persoane în şomaj. Angajaţii care au “norocul” de a lucra într-o astfel de companie numai spiritul sărbătorilor nu-l vor simţi. Pe lângă veştile economice nu tocmai bune, avem o campanie electorală foarte agitată şi plină de promisiuni fantasmagorice. Clasa politică în bătăliile ei interioare nu mai vede realitatea, politicienii par a fi de pe altă planetă, iar contactul cu lumea obişnuită e o chestie doar de imagine. Pentru cei care trudesc din greu pentru o bucăţică de pâine, sărbătorile se anunţă mai triste ca oricând în ultimii ani. Chiar şi cele mai solide firme se vor gândi de două ori înainte să stabilească volumul tradiţionalelor prime, iar cele care nu sunt tocmai sigure pe veniturile lor vor sări peste acestea. Acum, mai important decât orice este securizarea zilei de mâine. Deja sunt companii care nu mai văd nici o speranţă de ieşire din situaţia actuală. Peste toate acestea plutesc campaniile de promovare a produselor, unde persoane vesele cumpără într-o fericire tot felul de bunuri. Lumea din reclamele de la televizor este deschisă, fără probleme financiare şi gata să arunce cu banii în stânga şi dreapta pe orice. Cum să explici tu, ca părinte, unui copil de trei ani de ce tata nu mai are bani să îi cumpere nu ştiu ce ou de ciocolată sau de ce porţia de iaurt cu fructe nu mai este aşa de zilnică. Fiecare aleargă după profit în lumea asta. Unii măcar se muncesc să lase impresia că le pasă, chiar dacă nu este aşa. Nu am văzut nici o iniţiativă românească de protejare a propriilor clienţi, cum se întâmplă prin alte state membre ale uniunii. Nu am văzut preţuri de sprijinire pentru persoanele mai nevoiaşe, cum este prin Germania, unde pe piaţa produselor alimentare s-au lansat produse mai ieftine pentru cei loviţi de criza economică sau ajutoare pentru companiile cu probleme, cum se întâmplă în Austria şi nici grija statului cu toate structurile sale, de la prim-ministru la preşedinte pentru firmele autohtone şi locurile de muncă naţionale, ca în Franţa. Nu am văzut nimic din toate astea. Mai mult decât atât, avem parte de o bâjbâială naţională la toate nivelurile şi în toate formele: de la legi strâmbe date doar pentru iniţiaţi şi până la răzbunări şi copilării de genul: eu sunt mai tare. Nu ştiu dacă cei bogaţi de la noi din ţară cunosc faptul că o populaţie sărăcită şi înfometată nu mai este o populaţie guvernabilă sau despre teoriile economice referitoare la stabilitatea socială pornind de la nivelul de bunăstare materială, dar le reamintesc cu acest prilej că foametea a fost scânteia care a dărâmat comunismul. Ca în fiecare an, fiecare va face un pom de Crăciun, vom dărui familiei şi prietenilor cadouri doar că anul acesta o vom face mai strânşi la pungă şi cu gândul mai mult la ziua de mâine. [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
| | | |  12 noiembrie 2008: Cum ne „vindem” oraşul?Brãila este cel de-al zecelea oraş al României! Aceasta este o afirmaţie pur statisticã plecând de la numãrul de locuitori. Din pãcate nu este al zecelea oraş economic şi nici al zecelea oraş turistic, nu suntem în sport a zecea putere naţionalã şi nici mãcar a zecea localitate ca perspectivã de dezvoltare. Numai în domeniul infracţiunilor suntem undeva mult mai sus de starea de mediocritate cu care ne caracterizeazã statistica oficialã. Aceastã ultimã „realizare” poate ar fi trebuit sã mã fac cã nu existã pentru a nu sparge oglinda provincialismului în care ne zbatem. De ce nu putem sã depãşim nivelul actual ? Pentru cã oraşul se zbate într-o sãrãcie acutã, pentru cã nu avem fonduri, pentru cã birocraţia localã este bazatã pe principii de castã, pentru cã... întotdeauna va exista un pentru cã. Am fost învãţaţi cu acesta, îl evocãm mereu ca paravan al neputinţei şi incompetenţei noastre, ca ultim sprijin al unei lumi apuse, iatã, de 20 de ani, ca pe un fapt pentru cã aşa a fost sã fie, pentru cã trãim într-un oraş uitat de Dumnezeu pe harta României undeva într-un sud – est îndepãrtat şi stingher. Nu ştim sã ne vindem ceea ce avem mai de preţ din istorie, nu ştim sã profitãm de admiraţia şi fascinaţia Dunãrii, nu ştim sã reînviem trecutul şi sã îl facem prezent, nu ştim sã facem decât lucruri cu bani sau foarte mulţi bani grandioase şi inutile. Nu mai existã o stare de spirit localã, nu mai existã un specific, nu mai existã tradiţii şi au dispãrut de tot poveştile peştelui şi trãirile bãlţii. Oraşul a devenit uniform şi banal, cu gropile şi canalizãrile lui mereu în lucru, cu pizzeriile identice şi visele de mãrire politicã efemerã pentru puţinii oameni de afaceri autentici. Ce sã vindem? Ce mai poate gãsi cineva aici ce nu are deja acasã? Cine sã vrea sã admire câinii vagabonzi în locul unei faleze, cine ar vrea sã strãbatã strãduţe istorice aflate în veşnice reparaţii, cine ar vrea sã mãnânce o pizza în locul unui borş de peşte lipovenesc, cine poate admira o Dunãre fãrã a-i simţi unduirea şi pulsul? Pânã nu vom reveni la ceea ce este brãilean nu vom putea atrage investiţii, turişti, prosperitate. Peste tot în lume oraşele îşi creeazã o identitate distinctã, o pecete proprie pe care apoi o împacheteazã frumos şi o trimit în lume. Noi în Brãila avem deja istoria, tradiţiile, bucatele şi Dunãrea. Din pãcate, le avem doar în amintire şi nu în viaţa de zi cu zi. Poziţionarea noastrã distinctã în cadrul oraşelor mari din România existã în mentalul colectiv, dar nu existã în realitate. Avem o tradiţie istoricã în domeniul industriei, dar nimeni nu o foloseşte ca argument de investiţie, avem un mijloc ieftin de transport şi agrement, dar nimeni nu mai vede Dunãrea, avem strãzi încãrcate de istorie, dar nimic nu le promoveazã la adevãrata lor valoare, avem o staţiune proprie, dar uitãm sã o înscriem în circuit. Se aruncã cu bani pe festivaluri care nu ne reprezintã, dar care secãtuiesc finanţele locale, dar nu se fac lucruri simple şi relativ ieftine cum ar fi o hartã a monumentelor sau un ghid istoric sau gastronomic local.
Cum sã ne „vindem” dacã ei nu ştiu sã vândã? [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  9 noiembrie 2008: GAZPROM noua arma a RusieiInitial am fost putin sceptic cu privire la informatiile din cartea cu titlul de mai sus. M-am gandit ca este vorba de o abordare comerciala. Ceea ce am gasit intre copertile ei m-a facut sa stau pe ganduri si sa privesc altfel lumea producatorilor de gaze. Daca macar 10% din ceea ce afirma autorii este adevarat atunci GAZPROM cu toata panza de companii tesute in jurul ei este adevaratul conducator al Rusiei. Daca luam in discutie si faptul ca puterea companiei a devenit extraordinara in timpul conducerii lui Vladimir Putin si informatia nesecreta despre activitatea actualului presedinte rus Medvedev in cresterea si sporirea influentei acesteia atunci nu mai avem argumente.
Volumul porneste din epoca Elţân si reda discutiile si razboaiele din conducerile statului rus pentru influentarea si controlul companiei. Sunt prezentate enorm de multe detalii despre creatorul modern al companiei Cernomârdin si relatiile lui puse in slujba gazului rusesc in timpul mandatului la Kremlin a lui Boris Elţân. Este urmarit GAZPROM in timpul tuturor guvernelor importante ale epocii post-sovietice atat din interior cat si de pe culoarele puterii.
Este descrisa activitatea si increngatura de firme , viata si influenta asupra rusilor , bataliile duse impreuna cu Putin impotriva oligarhilor si discutiile externe cu Ucraina, Belarus , Tardjikistan si Germania.
Informatia este tratata profesionist cu punctele de vedere ale protagonistilor. Scriitura este vioarie si acaparatoare.
Lumea gazului este plina de tradari si regasiri, de duritati isi betii dar inainte de toate este o lume unde serviciile secrete "joaca" acum in liga mare.
Autorii Valeri Paniuskin si Mihail Zigar merita felicitati.
Au creat o imagine din interior asemanatoare filmelor istorice unde totul se desfasoara pe mai multe planuri care au un fundal comun : gazul rusesc.
Politica si economia se imbina cu sportul si mass media. [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  9 noiembrie 2008: Gafe epocale din istoria afacerilorAdam Horowitz si redactorii publicatiei Business 2.0 au alcatuit un volum interesant cu gafe celebre din zona afacerilor. Putem vedea cum stupiditatea si prostia nu sunt apanajul unui singur popor si cum daca ar durea populatia afaceristilor ar scadea simtitor.
Ca roman sunt mandru de includerea in volum a propunerii sindicatului ARO prin care firma urma a fi scoasa din faliment prin donatii de sperma din partea fiecarui angajat mascul! E adevarat ca ea a fost facuta in toamna lui 2002 dar ideea in sine este demna de volumul in care a fost inclusa.
Cartea a fost tiparita la Editura CODECS si difuzata gratuit cu saptamanalul economic Capital.
Titlul origial este si el demn de lumea marketingului : " Gafe epocale din istoria afacerilor: produse inutile, targuri dezastruaoase, sefi neghiobi si multe alte semne ale existentei vietii neinteligente la locurile de munca. " Oauuuuu !
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  9 noiembrie 2008: India - ascensiunea unei noi superputeri mondialeVolumul scris de John Farndon si difuzat cu Saptamana Financiara este fascinant si plin de informatii interesante.
Putem "vedea" noua fata a Indiei , cea in care boomul economic si investitia in noile tehnologii avanseaza vertiginos. Putem citi despre caste si religie si rolul lor in trecutul si viitorul acestei economii dar mai mult decat atat putem descoperi dinamismul si tineretea noilor generatii care au un singur tel : sa fie ca in Occident si sa se imbogateasca!
Editura Liera International propune aceasta interesanta carte tuturor celor pasionati de India.
Volumul este plin de statistici si grafice folositoare cu un material bogat si divers.
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  6 noiembrie 2008: Starea de crizãNoua crizã economicã de care se vorbeşte peste tot este în primul rând o crizã de încredere şi abia apoi o crizã financiarã.
Totul a pornit de la foamea pentru bani a unor „bãieţi deştepţi” din bãncile americare care au observat cã dacã ar creea nişte hârtii de valoare , pe care ei sã le coteze şi pe care sã le vândã altora sau între ei astfel încât sã parã ceva complicat , s-ar îmbogãţi mai mult dacã ar fi folosit canalele clasice : credite, leasing , acţiuni sau obligaţiuni. Practic s-a vândul ceva ce nu exista sau dacã exista efemerul era baza existenţei. Pornind de aici piaţa a cãzut in special pe firmele de finanţare urmatã de piaţa imobiliara. Bulgãrele s-a rostogolit spre bãnci , companii de asigurãri , bursã. Panica a pus stãpânire şi pe sectoarele care mergeau bine. Totul apoi s-a extins în economia globalã.
Pãrerea mea sincerã este cã avem de-a face mai mult cu o crizã americanã decât cu crizã globalã. Acum vedem prãbuşindu-se supremaţia americanã în economia mondialã. Practic economia mondialã se aşeazã conform cu noile realitãţi.
Lumea construitã de cel de al doilea rãzboi mondial înceteazã sã mai existe. Avem o multipolaritate , o globalizare şi o întrepãtrundere nemaiîntîlnite pânã astãzi în economie. Dolarul şi instituţiile impuse de SUA la sfârşitul conflagraţiei sunt secate. Fondul Monetar Internaţional este tot mai puţin o stavilã în faţa furtunilor iar statele plutesc tot mai mult în derivã. Mici economii care înainte erau considerate modele de dezvoltare precum cele ale Islandei si Irlandei sunt mãturate de crizã. SUA nu îşi revine pentru cã lumea nu mai are încredere în instituţiile care înainte îşi fãceau treaba sau erau puse sã supravegheze mecanismele pieţei. Naţionalizãrile sunt ultima soluţie salvatoare dar nici statele nu mai au puterea de care dispuneau în trecut. Astãzi totul este multiplicat pe mii de surse de informare, ştirile bune sau proaste sunt difuzate instantaneu la nivel planetar iar conexiunile de afaceri sunt mai complexe ca oricând.
Pornind de la aceastã imagine singurul lucru care ne rãmâne este încrederea. Nu toate bãncile s-au prãbuşit , nu toate acţinunile au scãzut , nu toate mecanismele de control au fost ocolite. Multe funcţioneazã bine sunt solide şi respectã regulile jocului.
Prãbuşirea atâtor firme vine şi datoritã timpului pe care îl trãim : de mare competitivitate, de implicare imediatã , de a face mereu mai mult şi mai mult, tot mai mult de parcã timpul nu ar mai avea rãbdare.
Ecomomia noastrã nu poate pãcãli timpul cu toate cã noi am vrea. Criza chiar dacã este americanã va atinge într-o proporţie mai micã sau mai mare şi economia noastrã. Rãmâne doar la atitudinea noastrã dacã putem trece prin ea fãrã zbucium sau din contrã vom fi puternic zguduiţi. Din pãcate se pare cã cei din clasa politicã au ales pentru noi cea mai proastã variantã şi printr-un comportament iresponsabil îndreaptã Romania spre ochiul vârtejului.
Peste tot acest zbucium naţional BNR domneşte imperial ajutând leul şi ţara. Pentru cã economiştii din prima bancã a ţãrii au înţeles ceea ce multã lume politicã nu pricepe : panica poate fi invinsã de încredere iar instabilitatea şi insecuritatea de o conducere şi o coordonare competentã.
Nu disperaţi pentru cã starea de crizã vine din voi.
Mereu existã speranţã. [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  6 noiembrie 2008: "I GOT SHOT Snow Media Show” "I GOT SHOT Snow Media Show” – evenimentul care deschide sezonul de iarna 2008-2009! Facut de rideri pentru pentru rideri…si nu numai!
Iarna incepe cu o noapte dedicata celor dependenti de zapada si actiune: un concurs media (proiectie foto/video), showroom de iarna, super premii, 2 concerte, 2 DJ si o MEGA petrecere!
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre stiri, actualitate, monden, politica, sport]
|  5 noiembrie 2008: Programul Casa verde este legalIn Monitorul Oficial de luni 3 noiembrie 2008 , partea I , nr 742, s-a publicat Ordinul Ministrului Mediului nr 1339 care contine Ghidul de Finantare !
Practic propunerea s-a concretizat acum legal.
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  31 octombrie 2008: Silistea BrailaPe cei interesati de informatii din si despre Comuna Silistea din judetul Braila
ii invit sa viziteze si pagina de mai jos unde pot gasi multe infomratii interesante [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
| |  29 octombrie 2008: De ce sã am un cont bancarAcum când bãncile cunosc o scãdere a încrederii în funcţiile şi capacitatea lor se pune întrebarea fireascã daca mai este utilã existenţa unui cont bancar. Oare banii din acele conturi sunt siguri sau pot fi pierduţi. La ce mã ajutã un cont bancar când eu oricum fac plãţile mai mult cash ?
Existenţa unui cont bancar nu este un necesarã pentru marea majoritatea a românilor care au o singura sursã de venit , salariul sau pensia , şi care fac doar plãţi curente. Este pot spune un obstacol mai ales dacã locuiesc la ţarã unde activitatea bancarã este mai firavã sau lipseste cu desãvârşire. Nu vãd necesar ca un pensionar sã aibe un cont. Pânã la urmã poate aştepta poştaşul sã îi înmâneze pensia lunar cum fac milioane de pensionari în ţara noastrã. Poate cumpãra din supermarket cu banii jos, la frizerie nu are nevoie de cont şi nici în piaţã. Pentru aceastã categorie poate fi considerat un moft. Piaţa bancarã poate nu este pregãtitã pentru ei.
Pentru cine doreşte sã de pãşeascã nivelul autosuficienţei este însã obligatoriu. Contul bancar , chiar şi mai gol , lasã în urmã o istorie. Fiecare tranzacţie efectuatã printr-un cont creeazã precedent, creazã o imagine a mişcãrii banilor. Aceastã istorie spune bãncii multe despre tine, despre obiceiurile tale de cumpãrare iar banca se poate adapta şi poate adapta produsele pentru nevoile tale sau ale persoanelor din categoria ta socialã.
Existenţa unui cont bancar este unul din elementele obligatorii pe care se bazeazã cardul bancar şi produsele asociate acestuia.
Banii aflaţi într-un cont nu pot fi decât bani obţinuţi la vedere , în mod legal. Pentru cã sursele lor pot fi verificate. Contul bancar nu este un element de statut cum greşit interpreteazã unii. Contul bancar este o necesitate într-o economie cuplatã la economia mondialã. Cum momentan România nu are o economie pefect integratã în cea mondialã nu putem avea cerinţa absurdã a existenţei pentru fiecare persoanã a minim unui cont bancar.
Banii care se plimbã prin bãnci sunt mult mai uşor de urmãrit atât de bãnci cât şi de autoritãţi.
Practic BNR ar trebui sã încurajeze existenţa conturilor bancare pentru toţi pensionarii , pentru tot personalul bugetar şi nu numai. Astfel pot fi verificate sursele de venituri, nivelul cheltuielilor familiare şi de ce nu , determinate chiar potenţialele încãlcãri ale legilor.
Banii care sunt într-un cont nu sunt bani blocaţi. Ei lucreazã, pentru ei se încaseazã dobândã. Ei sunt reintrodusi în circuitul economic pentru a produce mai multi bani , pentru tranzacţii sau pentru schimburile de marfuri. Astfel banii nu trândãvesc şi sunt folosiţi.
Banii dintr-un cont bancar sunt garantaţi de banca respectivã prin puterea contractului între pãrţi. Banca garanteazã cã în schimbul unor înscrisuri va face cu banii ceea ce clientul decide. Un alt element de siguranţã al banilor din conturi o reprezintã şi garanţia Bãncii Naţionale a României pentru un plafon de 50.000 de euro. Practic cine deţine bani în conturi sub valoarea aceasta îi va primi înapoi indiferent daca banca va exista sau nu.
Contul bancar deschide noi perspective pentru industria bancarã. Cu cât mai multe persoane au acces la conturi cu atât mai multe vor fi şi persoanele care vor folosi cardurile de credit sau de debit, plãţile prin instrumente moderne, inclusiv prin internet.
Accesul la resursele bãncilor pentru împrumuturi şi operaţiuni se face numai prin intermediul conturilor . Ele sunt centrii nervosi ai bãncilor. Cu cât sunt mai mulţi astfel de centri cu atât mesajele primite sau transmise sunt mai complete în ambele direcţii ale clienţilor şi al bãncilor.
Pentru a intra în lumea modernã, unde internetul si viteza , alãturi de informaţie sunt puterea este nevoie de existenţa unui cont bancar individual atât pentru individ ca formã de integrare socialã cât şi pentru societate ca formã de control şi propãşire.
Din pãcate România nu îndeplineşte aceste cerinţe dar mãcar sperãm cã este pe drumul cel bun. [...]
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
|  26 octombrie 2008: Subvenţiile pentru panouri solare - cãruţa înaintea cailorRecent Attila KORODI - Ministrul Mediului si Dezvoltãrii Durabile a ţinut o conferinta de presã privind introducerea unor subventii pentru tehnologii alternative in special pentru investitii in sisteme solare. Iniţiativa este deosebit de beneficã dar amatorismul de care a dat dovadã ministrul este strigãtor la cer !!!
Ceea ce este de remarcat în primul rând este politicianismul ieftin de care a dat dovadã reprezentatul UDMR în acest caz iar in al doilea rând de greutatea exprimãrii acestuia în timpul conferinţei de presã in limba românã, limba oficiala a statului a cãrui ministru este !
Sã le luãm pe rând.
Toate ţãrile din Uniunea Europeanã acordã subvenţii pentru investiţii in producerea de energie alternativã indiferent de forma ei. Astfel ţãrile încurajeazã dezvoltarea unor noi industrii , reduc dependenţa de resursele fosile şi nu în ultimul rãnd reduc facturile plãtite de populaţie. Cum funcţioneazã acest sistem : persoana sau firma interesatã investeşte în cumpãrarea unui sistem alternativ iar apoi cu facturile demonstreazã fiscului investitia care este apoi suportatã partial de stat. Aflatã in fruntea acestei miscari Germania este un bun exemplu in acest sens. Suma suportatã de stat poate diferi de la 15% panã la 25 % din valoarea investitiei în functie de land.
Preluând aceastã idee bunã şi în baza acordurilor României cu UE ministrul Korodi face totul pe dos. El lanseazã într-o conferinţã de presa programul românesc pe care nu îl explicã convingãtor. Mesajul este preluat de mass-media iar la minister nimeni nu ştie nimic despre program. Nu existã un proiect de lege sau de hotãrâre de guvern, nu exista un proiect de metodologie de aplicare ... nimic.Totul este doar în mintea ministrului care şi explicã cum va fi un program neştiut de nimeni : vor exista firme agreate !!!! , banii se vor da ca în programul rabla ( oare ce vor in schimb ? ) iar subvenţia va fi de pãna la 90 % din investiţie !! Acum urmeazã întrebãrile : ce va face ministerul când banii se vor fi puizat, cum va selecta unele firme când nu existã o legislaţie în România care sã reglementeze domeniul energiilor neconvenţionale , de unde va şti cã un proiect este eligibil sau nu etc, etc.
Modul de abordare a acestei probleme foarte delicate este total defectuos. Ministrul Korodi sã nu uitãm cã este ministrul care s-a plimbat cu o masina eco oferitã de unul din importatorii auto dar care nu a fãcut nimic pentru dezvoltarea infrastructurii pentru astfel de masini sau pentru combustibili alternativi.
La fel face si in acest caz urmând sã stârneascã mai multe întrebãri. Sã nu uitãm cã mulţi români vor dori şi ei sisteme de energie alternativâ. Exista o legislaţie pentru companii sã cumpere de la producãtorii casnici surplusul de energie electricã sau termicã : NU ! Ce a fãcut ministrul – nimic ! A fãcut în schimb conferinţe de presã peste conferinţe sã-l vadã prietenii şi lumea pe la televizor ce deştept este el, cum abordeazã problemele sensibile ale economiei şi mediului.
Acest program trebuia început cu o dezbatere publicã şi cu un proiect de lege. Subventiile sã se acorde permanent de Directiile de Finante în baza facturilor şi a unei inspecţii fiscale. Sumele deductibile sã fie returnate de fisc . Sã nu existe firme agreate deorece se pune astfel stavilã competiţiei în domeniu dar sã se reglementeze prin lege condiţiile minime tehnice pentru aceste firme. Sã se prevadã mecanisme de cumpãrare a surplusului de energie produsã de firmele şi utilizatorii casnici precum şi sã se reglementeze preţurile şi modalitãţile de platã ca în statele membre UE.
Revenind acum la conferinţa de presã a ministrului Korodi cred cã aceasta a fost fãcutã nu pentru promovarea energiilor alternative în România ci pentru promovarea ministrului !!! Mecanismul descris de acesta cu o faţã seninã pentru proiectul propus este greoi şi stã sub umbra încropirii. Anunţarea existenţei unei liste de firme agreate înainte de a se cunoaşte regulile jocului ridicã suspiciuni de corupţie iar greutatea exprimãrii în limba oficialã a statului aratã necesitatea demiterii imediate.
Cât despre energiile alternative ele meritã o lege serioasã şi europeanã.
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre economie, politica, marketing]
| |  25 octombrie 2008: Criza financiara loveste presa americanaCotidienele americane se confrunta cu o scadere a veniturilor din publicitate, avand la baza, pe de o parte, schimbarea obiceiurilor cititorilor si criza financiara din ce in ce mai profunda, relateaza Reuters.
Astfel, New York Times Co ...
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre stiri, actualitate, monden, politica, sport]
|  25 octombrie 2008: Uzina Dacia isi intrerupe patru zile activitateaUzina Dacia isi intrerupe patru zile activitatea in zilele de 30, 31 octombrie si 13, 14 noiembrie 2008, a anuntat compania.
Uzina Dacia isi intrerupe patru zile activitatea “Ca urmare a necesitatii de adaptare a programului de fabricatie la cererea comerciala, activitatea de productie a Dacia va fi intrerupta temporar in zilele de 30, 31 octombrie si 13, 14 noiembrie 2008”, informeaza ...
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre stiri, actualitate, monden, politica, sport]
|  25 octombrie 2008: Guvernul da 172 mil. lei pentru infrastructura din 864 comuneGuvernul a alocat peste 172 de milioane de lei pentru infrastructura din 864 de comune care vor primi finantarea in baza proiectelor aprobate prin programul de dezvoltare a infrastructurii si a bazelor sportive din spatiul rural.
Guvernul a alocat, pana in prezent, peste 1,6 miliarde de lei pentru proiectele din acest program, iar din cele 1118 proiecte finantate ...
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre stiri, actualitate, monden, politica, sport]
|  25 octombrie 2008: ANC: Toti operatorii mobili vor furniza servicii 3GAutoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC) a propus spre consultare un proiect prin care operatorii pot furniza servicii de comunicatii de generatie a treia in banda 2G.
ANC: Toti operatorii mobili vor furniza servicii 3G Daca decizia va fi aprobata, Orange, Vodafone si Cosmote Romania ar putea furniza acest tip ...
mai putin de 5 vizualizari
[mai multe stiri despre stiri, actualitate, monden, politica, sport]
|
< | Pagina 1 | >
|
|
