Crizele politice din Franta si Germania nu fac decat sa agraveze dificultatile cu care se confrunta economia europeana
Prabusirea guvernelor de la Berlin si, in prezent, de la Paris va ingreuna eforturile de combatere a deficitelor tot mai mari si a competitivitatii scazute a Europei.
Vidul politic din Franta si Germania, cei mai mari si mai influenti doi actori din Uniunea Europeana, prevesteste dificultati pentru o economie europeana deja bolnava.
Miercuri, Adunarea Nationala a adoptat o motiune de cenzura care a dus la demisia guvernului, facand din Michel Barnier primul ministru cu cel mai scurt mandat din cea de-a cincea republica.
Presedintele Emmanuel Macron este acum obligat sa numeasca un inlocuitor si se confrunta chiar cu cereri de demisie.
Disputa politica care l-a rasturnat pe Michel Barnier, cu privire la bugetul anual pentru 2025, sugereaza ca va fi si mai dificil sa se abordeze problemele economice ale tarii. Cu un deficit de 6,2% din PIB, Franta are deja cel mai mare dezechilibru bugetar din zona euro.
Planul lui Michel Barnier a fost conceput pentru a umple acest gol de lunga durata, folosind perioada maxima de sapte ani permisa de noile norme bugetare ale Uniunii Europene.
Indiferent de noul guvern, va fi acum foarte dificil sa se adopte legi privind impozitele si cheltuielile. Nu pot fi organizate noi alegeri pana la mijlocul anului viitor si niciunul dintre cele trei blocuri din Adunarea Nationala a Frantei nu poate intruni o majoritate.
Multi oameni de stanga au cerut anularea reformei sistemului de pensii, care a fost o piesa centrala a programului liberal al lui Emmanuel Macron. In perioada imediat urmatoare, deputatul Marine Le Pen din Raliul National a solicitat punerea in aplicare a politicii costisitoare de indexare a pensiilor cu inflatia.
Mai rau, criza de la Paris este insotita de neliniste in cealalta putere economica si politica a UE, Germania.
Anul viitor, cel mai mare membru al Uniunii Europene va fi, de asemenea, cel mai slab performant economic. Conform previziunilor Comisiei Europene, Germania va inregistra o crestere de 0,7 % anul viitor, dupa ce va scadea in 2024.
Berlinul se confrunta, de asemenea, cu propriile sale probleme politice. Coalitia guvernamentala formata din trei partide s-a prabusit in noiembrie in urma dezacordurilor privind politica fiscala dintre liderul socialist Olaf Scholz si ministrul sau liberal de finante Christian Lindner.
Scholz a convocat alegeri anticipate pentru luna februarie. In aceasta perioada de haos, Berlinul nu a trimis Uniunii Europene niciun plan privind modul in care intentioneaza sa isi reduca deficitul in urmatorii ani, desi a fost la originea apelului politic pentru ca Bruxelles-ul sa adopte reguli bugetare stricte.
Imaginea economica sumbra a Europei nu este pe cale sa se imbunatateasca
Relatiile cu principalul sau partener comercial, China, sunt din ce in ce mai inghetate, in timp ce UE incearca sa isi diminueze riscul in fata dusmanilor sai geopolitici.
Promisiunea din campania electorala a presedintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 10% pentru bunurile europene va reprezenta o alta bataie de cap – impunand atat un cost economic direct pentru exportatorii UE, cat si o alegere dificila pentru liderii nationali cu privire la modul de a riposta.
Amenintarea agresiunii rusesti si posibilitatea ca Statele Unite sa se indeparteze de NATO vor forta, de asemenea, Europa sa bage adanc mana in buzunar pentru a investi in armata.
In cele din urma, este probabil ca vidul politic sa impiedice eforturile de redresare a economiei europene aflate in declin.
In ultimele luni, doi fosti prim-ministri italieni, Mario Draghi si Enrico Letta, au lansat avertismente grave cu privire la competitivitatea Europei, care a fost in mare parte depasita de Statele Unite.
Cu toate acestea, avand in vedere ca Parisul si Berlinul, cele doua capitale considerate a fi fortele motrice ale proiectului european, ofera putine orientari, nu este sigur ca solutiile propuse de acestia vor fi luate in considerare.
Draghi si Letta au propus cateva idei dificile din punct de vedere politic: imprumuturi comune prin euroobligatiuni, construirea pietelor de capital sau un nou fond paneuropean de investitii, care sa corespunda subventiilor masive acordate in Statele Unite pentru tehnologiile ecologice.
In practica, aceste idei ar putea implica partajarea riscurilor cu alte guverne, cresterea contributiilor financiare la Bruxelles, continuarea reformei sistemelor de pensii sau abolirea organismelor nationale de supraveghere financiara. Acesta este un amestec politic toxic pe care orice guvern national trebuie sa il apere, cu atat mai putin un guvern slabit in mod fatal.
Sursa: https://fr.euronews.com/business/2024/12/05/les-crises-politiques-en-france-et-en-allemagne-aggravent-les-difficultes-de-leconomie-eur
Intra si pe www.newsin.ro pentru cele mai noi stiri din tara si strainatate. Ramai la curent cu ce se intampla in Romania.
