Premiul Nobel pentru Literatura: sase lucruri pe care trebuie sa le stii despre prestigiosul premiu, asteptat azi

Premiul Nobel pentru Literatura: sase lucruri pe care trebuie sa le stii despre prestigiosul premiu, asteptat azi

Distribuie prietenilor tai aceasta informatie!

Premiul Nobel pentru Literatura 2024 va fi anuntat azi, la ora 14.00, de Academia Regala Suedeza.

Anuntat azi, premiul pentru literatura va fi, ca toate premiile Nobel, inmanat oficial castigatorului in timpul ceremoniilor din 10 decembrie, aniversarea mortii lui Alfred Nobel.

Editorii, librarii, scriitorii: lumea cartii – franceza si internationala – va fi atenta la fiecare cuvant al secretarului perpetuu al Academiei Suedeze joi, 10 octombrie, la ora 13.00, pentru a afla numele viitorului laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, care ii va succeda norvegianului Jon Fosse.

Iata sase lucruri pe care trebuie sa le stii despre acest premiu prestigios, acordat de la inceputul secolului trecut de Academia Suedeza si prezentat oficial la 10 decembrie, la aniversarea mortii lui Alfred Nobel.

1.Un eveniment de prestigiu mondial

In testamentul sau, inventatorul Alfred Nobel a incredintat institutiei suedeze sarcina de a recompensa „autorul celei mai remarcabile opere literare de inspiratie idealista”. Premiul a fost acordat in fiecare an incepand cu 1901, cu cateva exceptii (in special in timp de razboi), si se bucura astazi de un mare prestigiu si de o acoperire mediatica mondiala.

Premiul Nobel pentru Literatura reprezinta, prin urmare, o concentrare rara asupra operei unui autor. Si o suma exceptionala pentru un premiu literar: 11 milioane de coroane suedeze, adica peste 960.000 de euro. Premiul a mai fost refuzat o singura data, in 1964, de Jean-Paul Sartre. Dar cum decizia sa a fost fara precedent si nu a fost prevazuta in testamentul Nobel, el ramane castigator pana in ziua de azi, fara sa fi primit vreodata banii din premiu. Anterior, in 1958, Boris Pasternak fusese fortat sa refuze premiul sub presiunea guvernului sovietic.

Vezi si:  Cultura incotro?!

2. Trei sute de nominalizari pe an

Arhivele Academiei Suedeze sunt pline de scrisori din partea unora dintre cele mai mari nume din literatura si editura care atrag atentia academicienilor asupra Premiului pentru Literatura. In fiecare an, Academia primeste aproximativ 300 de propuneri scrise de la fosti laureati, academicieni, organizatii si alti profesori din lumea literara si lingvistica. Pentru a fi valabile, propunerile trebuie reinnoite in fiecare an si primite pana la 31 ianuarie. Candidatii trebuie – in principiu – sa fi publicat in cursul anului. Sunt eligibile toate tipurile de autori: cel mai adesea romancieri, eseisti, poeti, dramaturgi, povestitori… Dar au fost premiati si un cantautor – Bob Dylan in 2016 – si un om de stat, Winston Churchill, onorat in 1953 pentru scrierile si discursurile sale politice.

Un comitet Nobel select verifica apoi criteriile de eligibilitate ale scriitorilor nominalizati in secret pentru premiu si alcatuieste o lista de aproximativ cincisprezece nume, care este apoi redusa la cinci. Cei 18 membri ai Academiei Suedeze voteaza apoi lista scurta.

3 Un Nobel in curs de feminizare

Din 1901 pana in prezent, 120 de laureati ai Premiului Nobel pentru literatura au fost femei, dintre care doar 17 – prima fiind suedeza Selma Lagerlöf, in 1909. Disproportia este izbitoare: nu a existat nicio femeie castigatoare in cei douazeci si cinci de ani dintre Premiul Nobel acordat poetei suedeze Nelly Sachs in 1966 si cel acordat romancierei sud-africane Nadine Gordimer in 1991.

Acest decalaj s-a redus considerabil in ultimii ani. In ultimii zece ani, patru femei au castigat prestigiosul premiu: jurnalista si scriitoarea belarusa Svetlana Alexievitch in 2015, romanciera si eseista poloneza Olga Tokarczuk in 2018 (premiu acordat in 2019), poeta americana Louise Glück in 2020 si scriitoarea si profesoara de literatura franceza Annie Ernaux in 2022.

Vezi si:  Fosile si mamifere preistorice la Iulius Mall, Cluj

4. Literatura franceza in prim-plan

In ceea ce priveste lista laureatilor pe tari, Franta ocupa primul loc, cu 16 laureati, dintre care primul, in 1901, a fost poetul Sully Prudhomme. Urmeaza Statele Unite, urmate de Regatul Unit, Germania si Suedia. Pe de alta parte, limba lui Molière a fost detronata de cea a lui Shakespeare, cu 29 de autori de limba engleza premiati.

Dintre laureatii francezi ai Premiului Nobel pentru istorie, André Gide (1947), François Mauriac (1952) si Albert Camus (1957) sunt usor de retinut, dar Saint-John Perse (1960) si Claude Simon (1985) sunt mai putin cunoscuti. Jean-Marie Gustave Le Clézio (2008), Patrick Modiano (2014) si Annie Ernaux (2022) sunt cei mai recenti laureati francezi.

5. Jila Mossaed, poeta de origine iraniana, la Academia Suedeza

Unul dintre membrii prestigioasei Academii Suedeze, care acorda Premiul Nobel pentru Literatura, este Jila Mossaed, o poeta iraniana care si-a parasit tara pentru Suedia la varsta de 38 de ani, in 1986. Ea s-a alaturat Academiei in 2018. O astfel de prezenta este un semn al deschiderii institutiei. Cu persana, a declarat ea pentru AFP, „port in mine o limba bogata si veche, vorbita de 300 de milioane de oameni”. Descoperirea „unei literaturi necunoscute si prezentarea ei (aici) este o contributie interesanta si importanta”.

Acum in varsta de 76 de ani, poeta, a carei opera exploreaza viata, moartea, politica, dragostea, exilul si natura, scrie atat in persana, cat si in suedeza.

6. Alfred Nobel insusi un poet

Desi a intrat in istorie ca inventator al dinamitei, Alfred Nobel a fost un mare iubitor al poeziei engleze, un mare admirator al lui Shelley si Byron, si nu a incetat niciodata sa scrie versuri, fie in suedeza, fie in limba lui Shakespeare. Intr-o scrisoare catre un prieten, el scria: „Nu am nici cea mai mica pretentie de a-mi numi versurile poezie. Scriu din cand in cand cu unicul scop de a scapa de depresie sau de a-mi imbunatati engleza”.

Vezi si:  Israel - victoria cu numarul 4 la Eurovision

In anul in care a murit (1896), a scris o tragedie scandaloasa, Némésis, despre executia din secolul al XVI-lea la Roma a unei femei care si-a ucis tatal vitreg incestuos. Némésis a fost publicata, dar toate exemplarele au fost arse dupa moartea sa. Toate in afara de trei.

Distribuie prietenilor tai aceasta informatie!

Intra si pe www.newsin.ro pentru cele mai noi stiri din tara si strainatate. Ramai la curent cu ce se intampla in Romania.